Gânduri potrivite

E absolut fascinant Internetul. Mult mai fascinant decât presa scrisă. Internetul concentrează atâtea opinii şi atâţia opinenţi încât cu greu mai poate fi nesocotit.

Eu îmi înclin pălăria în faţa tuturor celor care au reuşit să-şi păstreze capul pe umeri şi părerile sănătoase. HotNews se numără printre ei.

Citiţi un articol de vis, aici.

Şi citiţi comentariile şi articolul de aici dacă vreţi să vă delectaţi cu o adunătură de tembeli, coordonaţi de guru al tembelilor, unicul şi inegalabilul, un izvor de nesecată înţelepciune, al antenelor, viiictor ciutaaaacuuuu!

Am avut de-a face recent cu colectarea şi gestionarea unor CV-uri pentru recrutare. Când am contactat telefonic pentru programări la interviuri, 2 dintre persoane s-au nimerit a avea o vârstă mai înaintată: 50 şi 52 de ani. Îi chem la interviu şi ambii îmi răspund similar:

El: “Doamnă, aţi înţeles? Am 52 de ani”.

Eu: “Da, am înţeles. Veniţi să vedeţi despre ce este vorba.”

El: “Dar oare mă descurc?”

Eu: “Numai de dumneavoastră depinde.”

Ceea ce mă duce cu gândul la obsesia angajatorilor de a angaja oameni tineri, proaspeţi şi musai cu experienţă. O persoană care are acum peste 45 de ani îşi găseşte foarte greu de lucru în meserii ca: advertiser, asistent manager, copyrighter, PR sau mai ştiu eu ce bazaconii moderne. De la 50 în sus lucrurile devin deja foarte complicate. Pe de o parte pentru că nu deţin experienţa necesară şi pe de altă parte datorită părerii că la vârsta asta eşti deja bătrân, stors de puteri.

Şi apoi mă duc mai departe cu gândul şi mă gândesc la noi. Noi, cei de acum: tineri, proaspeţi, avizi de cunoaştere şi experienţă, capabili să ne modelăm, capabili să muncim până la epuizare, cu pretenţii crescânde, cu merite, cu rezultate. Ce vom face noi la 50 de ani? Cum vom fi noi la 50 de ani la locul de muncă? Nu toţi vom fi în poziţii de management, probabil că nu vom lucra tot unde lucrăm acum. Pe de altă parte, eu, de exemplu, dincolo de şubrezimea sistemului privat şi nesiguranţa zilei de mâine (nu ştiu mâine dacă voi mai lucra aici, dar mai peste 50 de ani), să presupunem că voi fi aici şi la 50 de ani, cum voi apărea? Sau cum aş arăta interpret de conferinţă sau consecutiv? Bătrâneţea nu dă bine.

Şi aici gândurile mi se termină şi nu se mai leagă, însă sunt foarte curioasă ce vă imaginaţi că veţi munci şi unde vă imaginaţi pe la 50 de ani?

Din mai 2009, spicuim:

Noi nu avem, prin faptul ca suntem membrii acestui partid, un merit in sine. Noi nu suntem prin asta mai buni sau mai rai decat ei. Dar sansa si povara noastra este ca, in vreme ce domnul Geoana se gandeste mereu daca este sau nu la inaltimea domnului Iliescu, eu si noi toti trebuie sa ne gandim daca suntem la inaltimea lui Ion Bratianu, la inaltimea oamenilor care au infaptuit Romania, la inaltimea oamenilor care au murit pe front pentru Romania sau in inchisorile comuniste pentru Romania si pentru demnitatea romaneasca. Pe mine Ionel Bratianu ma face prostanac, nu Ion Iliescu…

E un partid care n-a schimbat niciodata nicio litera din numele sau, nu si-a adaugat consoane, nu si-a pus paranteze, nu si-a schimbat doctrina intr-o noapte, nu a schimbat internationala populara cu internationala socialista cu dreapta peste noapte, e un partid care, la putere sau in opozitie, a spus ceva mereu in Romania si a facut ceva mereu in Romania.

Ia ghiciţi cui aparţin declaraţiile astea.

Sursa: NewsIn

… mă bucur că prostănacul nu e preşedintele ţării mele. Oameni buni care l-aţi votat, când l-aţi văzut sărind aseară la exit poll-urile date de televiziunile mogulilor răi, nu v-au trecut aşa fiori la gândul că e posibil să fim cu el 5 ani?

… mă bucur că a pierit zâmbetul de pe faţa lui Antonescu.

… mă bucur că din toată campania electorală asta abjectă românii au învăţat că mersul la vot nu este un moft, nu este doar o sumă de cuvinte mari de genul “unii au murit pentru ca voi să puteţi vota”, ci este o obligaţie faţă de propria persoană şi faţă de destinul colectiv al naţiunii. Unii au stat chiar ore întregi la cozi pentru a putea vota. Acesta este primul semn de maturitate naţională. De unde se dovedeşte că Brucan chiar avea dreptate: vom avea nevoie de 20 de ani de tranziţie …

… am convingerea că nu va curge lapte şi miere, ci tot fiere, însă va curge mai puţină şi asta e bine.

… mi-aş dori să înceteze manipularea măcar pe bloguri.

… faptul că vor fi concediaţi peste 100.000 de bugetari nu se va datora voinţei diavoleşti a lui Băsescu, ci faptului că suntem ţara din UE (a cărei membri suntem) cu cei mai mulţi bugetari, iar normele aceleiaşi UE impun această reducere.

… alegerile nu au fost fraudate de PD-L. Au fost fraudate de toţi, în funcţie de cine stăpânea în teritoriu. Au avut sisteme de fraudare similare, drept care diferenţa o face diaspora unde sistemele de fraudare sunt puţin ciuntite.

… Geoană chiar este un prost, cum vi-l puteaţi dori preşedinte şi de ce?

… Sibiul a votat în proporţie de 60% cu Băsescu, iar asta sub nicio formă nu înseamnă că sibienii l-au dorit mai mult ca primar pe Iohannis; e o absurditate, haideţi să nu fim tâmpiţi. Înseamnă că nu l-au dorit pe Geoană.

… Mă simt mai bine că partea de ţară din care fac parte nu s-a lăsat prostită.

… Este prima dată în istoria recentă a ţării noastre în care un preşedinte a obţinut 2 mandate succesive (nu vorbim despre ‘90-’92).

… preşedintele ăsta a câştigat luptând singur, fără nicio alianţă politică împotriva unei alianţe formate din toate celelalte partide, împotriva a 3 televiziuni naţionale cu audienţă uriaşă şi împotriva unei manipulări media fără precedent din ‘89 încoace.

… îmi pare tare rău că unii se gândesc să emigreze, aştept să o facă şi să ne relateze experienţele.

Şi cam atâtica.

PS: Dacă stau bine să mă gândesc, Băsescu a câştigat până acum tot ce şi-a propus. Oriunde a candidat a ieşit învingător. Putem spune că avem un preşedinte învingător, ceea ce nu-i puţin lucru. Şi îmi doresc să-şi fi propus să ducă ţara asta mai aproape de BINE. Iaca, mai are 5 ani să încerce.

Dragi români,

Vă rog nu votaţi cu Geoană. Nu votaţi cu acest munte de prostie epică şi lirică, acest munte de prostie pustiitoare. Dacă aţi urmărit dezbaterea de aseară, gândiţi-vă în primul rând că votaţi cu Geoană nu cu Johannis, încercaţi să vi-l imaginaţi pe Geoană la o dezbatere internaţională, la o negociere de forţe, la un summit sau pur şi simplu la o întâlnire protocolară.

Dincolo de Vîntu, Rusia, Iliescu, strigoii trecutului (după cum chiar el a spus), baronii psd şi privatizările notorii ale psd-ului, nu votaţi, dragi români, cu Geoană pentru că e prost. Vă mărturisesc sincer că nu am crezut că poate fi atât de prost şi mereu am trăit cu impresia că porecla Prostănacul este tendenţioasă şi nemeritată. Credeam că singura lui vină e aceea de a fi în partidul corupţilor. Omul ăsta a fost ministru de externe şi ambasadorul României la Washington. Mă gândeam că i-a servit la ceva.

Dar Geoană e înfiorător de prost.

În comparaţie, Băsescu a strălucit. Şi nu era de la chelie.

Să ne ajute Dumnezeu!

Salutăm cu avânt tovărăşesc o iniţiativă a mogulilor beta: nedormitul, bleen şi mai 2: Madame Blogary. Şi vreau şi eu codul html pentru banner din ăla cum are Bleen să aşezăm acilişea frumos în dreapa.

Iniţiativa este cu atât mai lăudabilă cu cât s-au gândit să-i înveţe şi pe cititori despre gerunziul românesc*. Cine caută… găseşte pe acolo ceva despre aşa ceva.

*erată: de fapt, ar vrea să-i înveţe, au pornit bine, însă au dat un link greşit. De fapt şi de drept, ce-au vrut ei să spună e că, la origini, atunci când s-a trecut la scrierea cu â din a, în loc de î din i, regula spunea că se foloseşte peste tot â din a, cu excepţia: cuvintelor care încep sau se termină cu î din i, derivatelor cu prefix pentru cuvintele care încep cu î din i (neînfricat, par example) şi verbelor la gerunziu (adică ar cam fi corect: bucurîndu-se). Între timp, cam nimeni nu a prea aplicat regula asta, nici măcar legiuitorii ei şi am vaga senzaţia că acum şi Gramatica Academiei s-a dezis de ea.