Gânduri potrivite

Experienţă cu Poliţia Română în dimineaţa asta. După ce am venit circa 2 sate după un camion, la un moment dat am super vizibilitate şi depăşesc. Văzusem eu 2 faruri aprinse şi am ştiut că e poliţie, dar nu depăşisem 90, nu părea să fie niciun semn. Normal că mă înscriu la loc pe banda mea după depăşire şi-l văd pe ăla că se dă jos, semnalizez şi eu şi mă opresc. Îmi dau ochelarii jos, deschid geamul, zâmbesc: bună dimineaţa. “Bună dimineaţa. De ce sunteţi aşa zâmbăreaţă?”

(Cu asta m-a-ncuiat? De ce n-aş fi fost?)

“M-aţi văzut?” întreabă el

“Da, v-am văzut”.

“Păi am şi aprins farurile, am crezut că o să fiţi mai atentă”.

“Păi ce, era linie continuă?” (cu linia continuă am eu o mică problemă”.

El: “Nu era, dar noi urmărim indicatoarele, nu linia continuă”.

“Păi şi aveam indicator?” (Mă uit înapoi, văd într-adevăr indicator de depăşire interzisă, dar era pentru celălalt sens.)

Şi-i zic: “păi sincer, nu am văzut niciun indicator pe sensul meu. Văd acuma că este pentru ceilalţi, dar oricum nu vreau să mă cert cu dumneavoastră. Dacă am greşit, daţi-mi amendă şi gata.”

Îi dau actele se uită, zâmbeşte, zâmbesc şi eu. Mă întreabă de ce a expirat RCA-ul, îi spun că am uitat să listez copie după ăla nou, dar aprind repede laptopul dacă vrea. Mă întreabă de ce nu am originalul, îi spun că trăim în România şi l-au trimis prin curier, dar nu l-am primit. Mă întreabă unde merg şi-mi spune că poate să-mi suspende şi permisul. Mă uit cu un zâmbet tâmp, dau din umeri. Îmi dă actele şi spune altădată să fiu mai atentă. Îi mulţumesc frumos şi plec şi eu. Dacă-mi dădea amendă, mă şi întorceam să văd dacă am avut sau nu indicator cu depăşire interzisă. Era o zonă excelentă de pe sensul meu, mă îndoiesc că aveam. Cert e că iară m-am trezit după camionul cu vaci şi până la Lugoj nu l-am mai putut depăşi ….

Spuneţi-mi şi voi cum să nu te enervezi sâmbătă la prânz, venind pe o străduţă de cartier către casă, când îţi taie un bou calea cu viteză, când el avea cedează şi pe deasupra-i veneam şi din dreapta (dacă ţine cineva morţiş să spună că nu a văzut semnul de pomi:P). Sau cât de tâmpit poţi să fii tu ca bărbat (cine spunea că bărbaţii conduc mai bine ca femeile a fost un bou) să circuli cu aşa viteză şi să faci menevre fără să te asiguri când ai nevastă şi copil de câteva luni în spate, care copil nu era în scoică din aia auto specială. Şi eu cât de tâmpită pot să fiu că m-am dus să-l urmăresc pe ăla în claxoane, doar-doar opreşte să-i dau un pumn în nas. Şi l-am urmărit destul de mult …. Jur că dacă oprea îi dădeam un pumn. Norocul meu că fiu-meu era bine legat în scaunul lui în spate, altfel …. brrrr! nu vreau să mă gândesc. Săracu’ … s-a speriat şi îi mai era şi somn.

Pe cale de consecinţă: scaunele auto pentru copii sunt vitale. Nu faceţi greşeala să luaţi copilul în maşină fără scaun. Şi niciodată nu-l lăsaţi în faţă până la vârsta adecvată pentru a purta centură de siguranţă pe scaunul din faţă.

La ora 16.30, trafic intens, mă îndreptam spre intersecţia Mărăşti pentru o chestie cât se poate de feminină: mă duceam la coafor. Timişorenii ştiu că intersecţia Mărăşti, indiferent din ce parte vii este destul de aglomerată şi locuri de parcare, numai pe clădiri. Venind dinspre Bastion, în dreptul Facultăţii de Arte i s-a părut subsemnatei că are loc de parcare. N-am mai semnalizat, că l-am văzut brusc şi dau să intru. Noroc, Doamne, că au fost isteţi domnii din maşina din spate, altfel nu se mai debloca intersecţia. Loc era de parcat, dar cum l-am văzut prea târziu nu puteam intra cum trebe’ ) Mă uit disperată în spate, domnii se opriseră la distanţă, mi-au făcut semn politicos să ies. Din retrovizoare i-am văzut că nu râdeau. Încă. Mai merg puţin, văd din timp că e loc de parcat, semnalizez etc (ei iară au păstrat distanţa) când să intru cum trebe’ de data asta, ups că nu e loc frate, făcuseră dom’le un soi de rondou cu borduri înalte în jurul unui pom de nu puteai să intri. La ce naiba n-au lăsat pomul mai golaş??? Că s-a pierdut un loc de parcat. Abia acum, când m-am uitat în retrovizoare, domnii zâmbeau pe modelul “femeie la volan” )))))) Acuma e drept, poate alţii ar fi ignorat bordurile şi s-ar fi căţărat … Am mers apoi, am făcut tot sensul giratoriu şi am luat-o mai agale, doar-doar găsesc loc de parcare. Când se trezeşte un domn din spate cu claxon turbat. Zic, iuuu Doamne, oi fi luat foc???? Eh, pisici, era el şmecher că stă cu bemveul după un Logan condus de-o femeie. Până la urmă (şi mulţumesc Divinităţii pe această cale) am găsit loc de parcare şi am ajuns la timp la coafor.

Drept pentru care … azi sunt superbă. …. şi modestă ca-n Banat.

Vă povesteam zilele trecute despre şoferit. Pentru că sunt o fire destul de colerică şi pentru că mă enervează prostia m-am hotărât să pun un abţibild pe maşină, pe lunetă vizavi de claxoane. Nu prea am idei, dar nu trebuie să fie ceva deosebit de subtil:)) pentru că cei care claxonează nu sunt de obicei deosebit de inteligenţi să priceapă. Dacă citeşte cineva pe-aici, please, leave ideas

“Femeia la volan” este deja un clişeu mai mult sau mai puţin răsuflat. Ca să elimin orice dubiu din start, da, sunt femeie la volan. Mă distrez mereu când văd toate trăznăile făcute de femeile la volan. Mi se pare oarecum generalizat, dar sunt reale, e drept. Dacă ar fi să mă descriu, aşa cu toată modestia care mă caracterizează pot spune că şofez excelent (nu voiam să par interesantă cu “şofez”, dar “conduc” construia o cacofonie ). Deci, să revin, conduc excelent. Cred că mai bine decât mulţi bărbaţi. Staţi un pic, am spus conduc, nu parchez. De parcat parchez cam aşa:

1. Dacă e aleea goală – parchez excelent

2 . Dacă sunt maşini şi am loc de parcat un tractor, din câteva mişcări (3) execut o parcare laterală cu faţa – bine

3. Dacă am loc de parcat fix cât e maşina mea, execut din mai multe mişcări (acuma nici în zeci de minute) o parcare laterală cu spatele – binişor

Cele de mai sus se aplică pentru parcări în faţa blocului, pentru că în general intru doar în parcări cu plată în oraş sau o parchez la jumătatea distanţei dintre casă şi destinaţie )))) ca să fiu sigură că găsesc loc. În general nu-mi place să mă avânt cu maşina până la uşa restaurantului/Operei din centru etc şi să mă trezesc că e full şi mă învârt aiurea.

Bun, deci cu parcatul am lămurit-o.

Zilele trecute mergând spre lucru, pe la Universitate (în Timişoara), cu o viteză moderată (sub 60) că nu încalc NICIODATĂ regulile de niciun fel văd din depărtare pe banda 1 un matiz care nu ştia ce să facă. Când mă apropii, mă văd nevoită să frânez brusc şi mult de tot, aproape să pup parbrizul. Matizul voia să întoarcă de pa banda întâi, întoarce pe banda 2, apoi pe linie continuă să schimbe direcţia de mers. Bineînţeles fără semnalizare în condiţii de trafic de vârf. Curiozitatea nu mă lasă, arunc un ochi la volanul matizului. Ups, femeie era tată. Mda. În altă zi, coloană în faţă, am verde la semafor, dar nu mă mai duc în faţă, că nu avea rost, blocam intersecţia aiurea. Din spate claxon turbat. În general reacţionez deosebit de urât la claxoane. Şi jur că odată am să blochez o intersecţie să mă dau jos să pocnesc boul/vaca ce claxonează. Mă uit în spate să văd cine e aşa nervos. Femeie, tată. Mda. În altă zi. La fel, mă duc la lucru. În faţa mea, maşină. Semnalizare stânga. Buun, mă asigur în oglindă, semnalizez dreapta s-o ocolesc, frumos, când hop, brusc frână tată, maşina se duce în altă parte. E nebună, şoferul a semnalizat stânga şi maşina merge în dreapta???????????? Hai să vedem, la volan …. tam-tam … femeie. Mda.

Totuşi, nu sunt de acord cu sintagma “femeie la volan”. Eu i-aş zice … mai general “proşti la volan”. Pentru că slavă Domnului există şi bărbaţi …. împung, ca să mă exprim eufemistic. Sau dacă e musai putem zice “proasta la volan” şi “boul la volan”. Apropo, paranteză mică, fiu-meu când aude un claxon zice: “bo” (de la bou). Ăştia, din categoria “bădăranul la volan” sunt ăia care claxonează când dai prioritate la pietoni care sunt deja la mijlocul trecerii chiar dacă li s-a făcut roşu la semafor, ăia de claxonează că nu ai plecat la prima milisecundă, care blochează intersecţiile deşi e clar că nu au unde să avanseze, care intră pe bandă cu tupeu, fără să semnalizeze, care dau flash-uri noaptea să te dezintegrezi dom’le din faţa lor că e musai să treacă deşi nu pot depăşi, care merg cu faza lungă şi nu o închid nici dacă apari din faţă, ăia care depăşesc turbat şi periculos şi apoi merg cu 70 la oră sau mai rău, parchează pe dreapta la foarte scurt timp, în general ăia care depăşesc periculos şi care merg cu mai mult de 60 prin localităţi doar pentru că *e şmecheri* dom’le.

Aşa că … educaţia lipseşte. Degeaba e maşina şmecheră dacă şoferul e …. prost de-mpunge. Cred cu sinceritate că aş înnebuni dacă aş conduce în Bucureşti.