Comunismul – o perspectivă personală
Cine uită trecutul e condamnat să-l repete
(George Santayana)
Nu mă laud cu o experienţă prea lungă de trai în comunism. Aveam 9 ani la revoluţie şi-mi amintesc vag evenimentele de pe-atunci. Totuşi, mirosul unei portocale curăţate îmi evocă şi acum cozile la care am stat iarna pentru câteva portocale, îmi amintesc cum pândeam maşina de pâine, cartela pe care se bifa ce-am cumpărat, conservele aşezate piramidal în alimentare alături de invariabilele compoturi de prune. Televizorul nu mă pasiona nici atunci cum nu mă pasionează nici acuma.
Ca teorie, comunismul este o ideologie corectă. Rezultatele sale dezastruoase asupra omenirii se datorează faptului că cei care au aplicat această teorie au fost nişte inculţi cu maxim 8 clase, ocupanţi ai păturii de jos a societăţii, plebea rurală şi urbană, oameni fără minte şi fără discernământ, care au urât din tot sufletul intelectualii şi orice formă de inteligenţă educată. Numai aşa se pot explica atrocităţile comuniste comise asupra intelectualilor de seamă ai naţiunii române: Iuliu Maniu, Brătianu, Coposu, poeţi şi scriitori.
În memoria recentă există mineriadele din iunie ‘90 ca cea mai clară dovadă a ceea ce am scris mai sus (pentru cei mai tineri: în iunie ‘90, ion iliescu, un comunist chiar mai periculos decât Ceauşescu a chemat minerii din Valea Jiului pentru a reprima o răscoală a studenţilor bucureşteni în Piaţa Universităţii; au fost bătuţi atunci cu brutalitate sute de studenţi numai pentru că lui iliescu i se părea că pierde puterea).
Cei care nu au prins nici măcar o zi în comunism se trezesc uneori să afirme că era mai bine pe vremea comunismului, se dădeau locuri de muncă, ţi se asigura o locuinţă, aveai siguranţa zilei de mâine etc. Cu riscul de a scrie un articol îngrozitor de lung şi plictisitor, ţin să demitizez pe rând aceste afirmaţii pentru că, cred eu, demersul poate fi util pentru a educa tinerii, măcar pe internet.
se dădeau locuri de muncă – fals. Se practica încadrarea forţată în muncă.
se asigura o locuinţă – fals. Se asigura o cutie de chibrituri, insalubră, în care se întrerupea energia electrică între orele 20-22, nu exista apă rece decât cu program strict, apă caldă pe alocuri, iar încălzire termică numai pe bază de pături şi suflete calde.
aveai siguranţa zilei de mâine – fals. Nu aveai nici măcar siguranţa minutului următor. Nu puteai să-ţi spui nicio părere, niciun păs, nicio idee; aveai bani, dar nu aveai ce cumpăra, puteai merge oriunde şi totuşi pentru maşina personală primeai 20 l de benzină pe lună, urmând să circuli în sistem “numere pare, numere impare sâmbăta şi duminica”. Stăteai la cozi imense pentru unt, zahăr, carne şi ouă, trebuia să te trezeşti la 6 să pui coşul la coadă la lapte etc.
Dar cele mai cumplite atrocităţi ale comunismului sunt concentrate prin remarcabila contribuţie a Anei Blandiana în fosta închisoare de represiune din Sighetu Marmaţiei, sub forma unui Memorial al victimelor comunismului şi al rezistenţei. Alături de Gherla, închisoarea din Sighet este cunoscută ca una din cele mai cumplite şi înfricoşătoare instrumente de încarcerare pe criterii politice în perioada comunistă.
Aş propune ca toţi tinerii care cred că era mai bine pe vremea comunismului să petreacă o zi în acest muzeu. Garantez că nu veţi mai fi niciodată la fel după ce aţi intrat acolo.
Organizat în fostele celule comuniste, muzeul ilustrează tematic şi cronologic fiecare etapă din istoria comunismului în România: controversatele alegeri din 1946 prin care comuniştii au preluat prin fraudă frâiele ţării (cu documente oficiale din arhivele comuniste care atestă rezultatele reale şi cele oficiale ale votului), procesele politice ale intelectualilor români, “duşmani ai ţării”, notele interne ale liderilor comunişti, scrisoarea Regelui Mihai către preşedintele Roosvelt cu privire la situaţia disperată din România şi rugămintea de a interveni, scrisoarea Departamentului de Stat american, notă internă, prin care se recomandă (citez din memorie): “să nu se ia act de apelul regelui Mihai; este bine să nu ne implicăm în situaţia din România în condiţiile în care încercăm să găsim o cale amiabilă de a discuta cu Uniunea Sovietică” (asta după ce am luptat alături de ei şi ne-au promis ajutor; da, acei americani pe care i-am aşteptat 50 de ani şi cărora le-am pus acum ţara la dispoziţie), deportările în Bărăgan şi Siberia, note interne privind măsurile de deportare sau domiciliu forţat, colectivizările forţate, celulă cu scrisori şi vederi ale deţinuţilor către familii, celulă cu haine rupte, ciorapi din lână peticiţi, pijamale din lână aspră rămase de la deţinuţi (totul e foarte palpabil şi real, parcă s-ar fi întâmplat ieri), celulă ilustrând opresiunea împotriva scriitorilor şi poeţilor, opresiunea religioasă, demolările din anii ‘80, celulă dedicată grotescului din epoca de aur, înregistrări audio cu eternele “Ceauşescu, România …, aplauze…”, celulă cu viaţa cotidiană din ultimii ani ai epocii ceauşiste …
Sunt acolo documente înfiorătoare, sute de mii de poze ale victimelor rezistenţei anti-comuniste, milioane de nume ale celor care au suferit, apeluri disperate la sănătate ale unor fruntaşi ai armatei române.
După 5 ore petrecute în fosta incintă a închisorii din Sighet, nu ai cum să mai crezi că era mai bine în comunism.
Câteva poze (cu menţiunea că nu sunt fotograf de meserie):
May 20th, 2009 at 23:41
impresionant.. mai mult decat dachau al meu pentru ca ne priveste in mod direct. macar aia acolo, chiar si in buncar, aveau calorifere si geamuri la ferestre.
unii nu vor fi niciodata lamuriti de asta si vor crede in continuare in miturile enumerate de tine mai sus pentru ca ficare vrea sa il rastigneasca inca o data pe isus.
individul cu care m-am certat eu mai demult pe blog nu va fi convins niciodata ca tot ceea ce ai fotografiat tu acolo a fost real (sau cel mult o particica a fost adevarat, restul sunt inventii ale puterii de azi pentru a opri pe cei care stiu cum a fost cu adevarat, cum stie si el, nascut prin ‘90)
zaqk’s last blog post..dachau
May 21st, 2009 at 00:35
Hmmm, nu stiu ce sa fac, sa rad sau sa plang…toti anii copilariei si adolescentei i-am petrecut in comunism. Ceea ce scrii tu aici e realitatea amintirilor mele din acele vremuri. Clipe frumoase daca e sa te gandesti ca n-am avut de ales si am facut asa cum am putut sa copilarim frumos.
La Sighet am avut intentia de cateva ori sa vizitam, am mers cu acest gand de 2 ori si era inchis. O sa incercam iar la vara, cred ca o sa ies de acolo mai rau decat de la Auschwitz…acolo la Sighet e realitatea pe care am trait-o 18 ani, e ceva ce nu se uita…
Eu n-am auzit(din fericire) decat oameni in varsta, pensionari, ca era mai bine in acea vreme…
May 21st, 2009 at 00:56
Eram clasa a IX-a. Şi salivam la sanvisurile cu cascaval ale unui coleg cu părinţi nomenclaturişti. Caşcavalul nu se găsea la magazin, aşa pu rşi simplu.
Cât despre portocale, eram convins că se înrudesc cu păsările călătoare, d’aia par numai iarna. Brrr…. N-am ce să regret. Poate umilinţa de a mă ruga de vânzătoare să-mi dea cu o pâine mai mult decât aveam pe cartelă. Nu, mulţumesc!
Înjur, fără somaţie pe oricine laudă vremurile alea! Înseamnă că n-are respect faţă de femeile care au albit crescându-şi singure copiii, după ce bărbatul le-a fost luat de acasă de Miliţie pentru că a îndrăznit să critice guvernarea.
Dar cravata roşie de pionier… mie mi-a plăcut.
motanes’s last blog post..E-ziare se grăbeşte
May 21st, 2009 at 02:59
Nea’ Marx povestea acu’ 100 ca va da faliment capitalismu’ pentru ca lumea nu-si va mai putea plati creditele si statul va fi nevoit sa preia fraiele economiei. De altfel Obama ii cam comunistoid asa, de meserie, pare-se.
Chestia ii ca orice pui sub presiune face bun, sooner or later. In special cand incerci cu ideologiile si libertatea persoanei. Aia care au iesit in strada in ‘89 au iesit pentru paine si salam, poate suna grotesc, insa cand s-au vazut cati erau in aceeasi situatie au realizat ca ce vor ei e dincolo de concret; si-au strigat ca vor “Libertate”.
Ca teorie, comunismul nu e corect deloc, pentru ca porneste de la supozitia ca suntem incompetenti si nu ne descurcam intr-o economie libera. Or el se vrea sistem politic. Nu poti lua ciocanul in probleme sociale, nu poti rezolva diferentele “de clasa” prin uniformizare. Stii vorba aia cu pestele, ca tre’ sa inveti omul sa pescuiasca si nu sa-i dai de haleala direct? Noah, comunismul iti da pestele, ba chiar crapul cel gras, tu trebuie doar sa manuiesti undita ritmic. Naspa ii cand ramane balta fara peste si incepi sa prinzi alge.
Desigur, nici goana materiala dupa bunuri a pinguinilor corporatisti nu e mai ok, da’ macar e liber-aleasa
dAImon’s last blog post..Scurte.
May 21st, 2009 at 08:13
Da, am fost la Sighet si am citit si “Jurnalul fericirii” de Nicolae Steinhardt – trebuie ani ca sa poti sa te desprinzi si sa iti recapeti linistea dupa experienta vizitarii inchisorii… care, de altfel, in prezent este un muzeu modern, foarte bine pus la punct – insa capabil totusi sa iti dea o imagine clara asupra celor petrecute acolo. Nu ii inteleg pe cei ce spuneau si inca sunt ferm convinsi ca “era mai bine” in comunism. Nimeni nu avea libertatea de exprimare, toata elita era suprimata. Pentru mine, un popor fara elita este un popor anonim. Singura amintire frumoasa pe care o au parintii mei si altii de seama lor este ca se intalneau mai des cu rudele si prietenii… Atat.
PS – ce mi-a placut mie la comunism? Aveam 9 ani in ‘89 si regretul meu a fost ca nu aveam sa mai port snuruletul galben la uniforma de pionier (eram comandant de detasament sau asa ceva)
May 22nd, 2009 at 13:41
Vreau să vă spun că poate nici nu am reuşit să surprind foarte bine în cuvinte tot ce evocă Memorialul din Sighet. Este un muzeu care nu trebuie ratat nici de cei tineri, care habar nu au, nici de cei care au habar, dar încep să uite.
anatati’s last blog post..Limba română agramată – azi “ca şi”
June 19th, 2009 at 10:42
[...] o dictatură militară să stârpim TOATĂ clasa politică? Îi legăm şi-i ducem pe toţi la fosta închisoare din Sighet. Dar pe toţi toţi şi foşti şi actuali. Plus cei cu dosarele cele mai urâte prin CNSAS. Plus [...]
November 25th, 2009 at 00:11
[...] Comunismul – o perspectivă personală [...]
April 14th, 2010 at 15:56
“cutia de chibrituri ” la care faci referire ca si locuinta , bine ai spus “ti se dadea” , dupa revolutie ati fost nevoiti sa le cumparati cu 100000 euro, ( bani stransi de taticu si mamica saracii ) pentru ca nu imi aduc aminte sa le fi daramat cineva si toti asa zisii “bucuresteni” din zilele noastre sa aveti nu stiu ce palate si apartamente de sute de metrii patrati…ma amuza si ma scarbeste in acelasi timp sa vad cum isi dau niste copiii cu parerea despre un regim de care habar nu au….
April 14th, 2010 at 19:32
Mihai, ar fi trebuit să nu aprob comentariul, dar l-am lăsat şi îţi voi da replica: faptul că se primeau pe repartiţie acele “cutii de chibrituri” nu e un motiv de laudă. Din cauza celor 45 de ani de îndobitocire comunistă pe sistem socialist societatea românească nu se reformează în veci.
Şi pentru că ai dorit să laşi aici o jignire, îţi răspund la fel şi-ţi recomand să citeşti încă o dată, cu mult mai mare atenţie, paragraful al 2-lea al acestui articol. Acolo te încadrezi perfect.
Iar dacă te mândreşti în vreun fel cu comunismul şi cu traiul din comunism, înseamnă că ŞI TU eşti vinovat pentru fiecare din atrocităţile din link-urile conţinute în acest articol:
http://www.ganduri.potrivite.ro/sa-nu-uitati-nicicand/
Şi noi, ce tineri, vom aştepta să moară cei ca voi să putem trăi liber.
June 29th, 2010 at 15:01
De ce este comunismul o ideologie buna? Mi mi se pare ca e o ideologie proasta care a fost aplicata cu indirjire!
June 29th, 2010 at 16:56
Ion, acuma am uitat de ce am zis că era bună şi nici nu mai am chef să mă documentez din nou. Dar da, a fost aplicată extrem de prost, aia e cert
June 29th, 2010 at 18:23
Nu sint de acord cu tine! Opinia mea este ca a fost aplicata intocmai ! Comunismul a fost gresit inca din stadiul de “proiectare”(a pus acoperisul in locul fundatiei ). Dar executia a respectat perfect proiectul, pina in cel mai mic detaliu (asa gresit cum a fost)!
June 29th, 2010 at 22:57
Offf. Citisem la vremea respectivă mai multe despre doctrina comunistă. Fusese ceva cu care eram de acord. Dar aşa cum am zis, nu mai ştiu ce. N-am reţinut şi pentru că n-aş alege niciodată comunismul.
Textul ăsta a fost scris (cred) înainte de a şti Povestea Sovietelor cu crimele lui Stalin. În final, comunismul nu rămâne decât cea mai nefastă perioadă de existenţă a României, Rusiei, Europei de Est, a lumii de fapt.