To speak sau să nu vorbesc
În primul rând vreau să menţionez că sunt fan al limbii române. Adică sunt român (şi n-am fiţe de patriotism fals) şi-mi place să vorbesc româneşte. Cât mai corect posibil (uneori am şi eu dubii). Când am decis că nu-s la modă dacă n-am blog, mi-am zis că voi scrie în română. Pentru necunoscători, am studiat engleza, am fost profă de engleză, traduc în/din engleză. Îmi place foarte mult engleza, uneori “simt” mai bine în engleză şi unele stări pot fi descrise mai bine în engleză. Iar unele cuvinte nici nu pot fi traduse din engleză, oricât i s-a părut de fiabil profesorului (Dumnezeu să-l odihnească) Pruteanu. Uneori îmi dau seama că trebuie să strecor şi mici sintagme în engleză. Nu pot fără ele. Nu are sens fraza, nu mai sunt eu. Că şi-n viaţa live vorbesc cu “picăţele” în engleză cu prietenii.
În condiţiile în care engleza o simt ca o limbă maternă, uneori chiar mai bine decât româna, de ce nu mă pot hotărî să mă decid să vorbesc cu fiu-meu (de 2 ani) în engleză??? Că aşa-mi propusesem. Tat-su şi restul lumii să-i vorbească în română, iar eu în engleză. Eh, nu pot. Când îi citesc dintr-o cărticică de culcare în engleză, parcă nu sunt eu, vocea mea e nefirească, mi-am pierdut şi accentul uşor British, uşor American, modulaţiile sunt ciudate. Nu pot vorbi cu el în engleză. Nu-mi găsesc cuvintele, nu ştiu alinturi. M-am gândit că o fi şi deformaţie profesională, pentru că mă învârt numai printre termeni medicali, asigurări, bancari, tehnici (în funcţie de ce traduc). Şi când mama mă ceartă că nu vorbesc engleză cu el, că îi va fi mai uşor … rămân uşor în impas. Când am început eu cu engleza era abia introdusă printre limbile străine. Înlocuia încet-încet franceza. A fost fascinaţie mare, toţi părinţii făceau scandal că “engleză să se facă” etc. Nu era Internet (în România), nu erau sute de filme în engleză. Contactul cu engleza era doar în manuale şi profesorul. Acum însă există atâtea expuneri directe la limba engleză încât mă întreb ce rost are să vorbesc şi eu??? Sigur, o soluţie ar fi să vorbesc germană. Aia chiar e greu de învăţat şi se ştie că dacă nu o eşti expus de mic şi intens la mediu lingvistic german .. nema’ şanse. De aia nici eu nu o ştiu cum trebe’. Până la urmă cred că dacă are inclinaţii lingvistice poate învăţa orice. Sper.
